Ești mamă! Tocmai ai început (sau urmează să accepți) cel mai dificil job din lume, chiar dacă lucrezi 24 din 24, dacă te dedici cu totul, îți pui toată energia (fizică, emoțională, creatoare) în joc, simți că nu mai poți la un moment dat – la finalul zilei vei adormi cu zambetul pe buze știind că pentru cineva ești suficientă așa cum ești!!
Iată câteva mesaje/îndrumări la început de drum:
- Folosește cărțile, internetul, alte surse, doar trecător sau într-un scop orientativ. Crede-mă nu vrei să creşti „un copil ca la carte”. „În carte spune că…!” e un clişeu ce-ţi răpeşte plăcerea aventurii în care ai pornit alături de puiul tău.
- Instinctul matern face, uneori, mai mult decât trei medici. Învaţă să-l asculţi! El se manifestă şi are o semnificaţie diferită pentru fiecare mamă în parte, aşa că nu întreba în stânga şi-n dreapta, încearcă să-l descoperi singură. Linişteşte-te doar şi ascultă ce-ţi zice inima ta și micuțul tău.
- Porneşte de la premisa că vei putea greşi, la un moment dat. Îngăduie-ţi acest lucru şi învaţă din nereuşita ta. Dacă faci aceeaşi greşeală de trei ori, cere, însă, ghidare.
- Fii demnă, mândră de nou tău statut, dar nu atât de orgolioasă încât să nu ceri ajutor. Orice suport, îţi va oferi mai mult timp pentru puiul tău sau pentru tine.
- Ai grijă şi de tine! Îngăduie-ţi măcar 10-20 de minute pentru tine (să faci o baie, să-ţi aplici un tratament facial, sau pur şi simplu să mănânci o masă tihnită).
- Ţine minte că cel mic învaţă încă de la naştere despre el şi despre lumea din jurul său, prin tine. Oferă-i şansa să afle cât mai multe. Premisa că: „e prea mic, ce ştie el…” – e falsă, tu eşti acolo să-i fii ghid spre marile descoperiri. Vorbeşte-i, cântă-i (chiar dacă n-ai voce, pentru el nu contează), citeşte-i (n-are importanţă ce, chiar şi reviste de fashion), povesteşte-i mereu – auzindu-te se va simţi în siguranţă şi-l va ajuta să se dezvolte armonios.
- Educă-te în a-l evita pe „NU”. Creierul celui mic nu-l percepe, dacă spui „Nu ai voie la foc!”, el va recepţiona „Ai voie la foc” şi va porni bucuros într-acolo. Aşa că exersează din timp, fiindcă, vei vedea, e destul de greu.
- Bucură-te, aşadar de minunea din braţele tale. Puiul tău este unic. Are propriile nevoi, propriile trăsături de caracter, propriul ritm, cu alte cuvinte felul lui de-a fi. Evită sa-l compari cu verişorii, copilul prietenei, vecinei, cu fraţii mai mari sau cu etaloanele din cărţi (cu acestea din urmă, doar orientativ). Astfel de comparaţii nu prea au beneficii nici pentru tine şi nici pentru cel mic.
- Creează bazele unui atașament sigur: alăptează-l (dacă se poate, cât mai mult), ține-l în brațe, poartă-l (în sisteme ergonomice – pentru a te simți mereu aproape), alină-l atunci când plânge, fi-i mereu alături. NU! Asta nu-l face dependent de tine ci asta îi va întări aripile pentru atunci când va trebui să zboare, va fi mai sigur pe el!
- Fi optimistă! Lucruri pozitive se întâmplă oamenilor care gândesc pozitiv, dar nu-ţi pierde din realism. Acceptă lucrurile aşa cum sunt şi caută soluţii pentru a fi mai bine, doar dacă este necesar.
- Eşti mămică! Deja ai făcut şi faci un lucru extraordinar. Felicită-te pentru asta, fii mândră de tine şi fii încrezătoare în capacităţile şi calităţile tale de a face din acel mic boţ, un OM BUN (dar cere ajutor avizat atunci când crezi/simţi că situaţiile te depăşesc).
Fii o mamă prezentă pentru viitorul copilului tău!
Cu drag,
Celina I.
Părinte Prezent 